1 Aprilie 2016

Pasajul Macca Villacrosee – două (culoare) surori, același arhitect reunind destine

Între strada Eugen Carada și Calea Victoriei, la începutul sec. al XIX-lea, Scarlat Câmpineanu ridica pe acest loc un han pentru "muşteriii înstăriţi", han ce este cumpărat pe la sfârșitul sec. al XIX-lea, de frații Ion și Petrache Serafim, ultimul fost 'tălmaci' al lui Napoleon în campania din Rusia.

Polixenia, fiica lui Serafim, se căsătorește cu arhitectul francez de origine catalană, Xavier Villacrosse (arhitect şef între 1837- 1841) primind ca zestre moşia dinspre strada Karagheorghevici (azi str. Eugen Carada), iar sora ei, Anastasia, primește partea dinspre Calea Victoriei la căsătoria cu Mihail Macca, negustor de blănuri şi politician grec.    

Terenul este cumpărat în 1850 de un anticar ungur care ridică pe locul hanului un mic hotel numit Stadt Pesth (oraşul Pesta) cu 9 camere la etaj, iar la parter cu o cafenea cu şantan (spectacole) despre care Gh. Crutzescu spune în volumul "Podul Mogoşoaiei" că "a fost locul de întâlnire a tot ce era femei de viaţă şi «jeunesse dorée» în Bucureşti, iarna, într-o sală lungă şi joasă, vara într-o grădină aflată între pasagiile de azi cântau şi jucau artiste ungare şi germane".  

La sfârşitul sec. al XIX-lea capitala devine din ce în ce mai aglomerată, aşa că municipalitatea hotărăşte să construiască în mijlocul oraşului un pasaj pietonal după modelul celor existente în capitalele occidentale.

Primăria cumpără casele lui Xavier Villacrosse şi Mihail Macca însă nu poate cumpăra şi hotelul Stadt Pesh, proprietarul refuzând vânzarea acestuia. Arhitectul Felix Xenopol, desemnat cu realizarea acestei lucrări, se vede nevoit să creeze un pasaj în formă de potcoavă care să înconjoare hotelul rămas în mijloc. 

Încă de la începuturile pasajului se puteau găsi aici diferite magazine la parter precum şi instituţii publice, cum ar fi primul sediu al Bursei de Valori Bucureşti.

Pasajul a fost acoperit cu un luminator cu sticlă galbenă pentru a crea o atmosferă de intimitate.  Bogat ornamentat cu stucaturi, deținând un portal monumental la intrarea dinspre strada Eugen Carada , pasajul mai avea și un rol pragmatic, de a evita aglomerația dintre cele două artere comerciale importante ale Bucureștilor: Calea Victoriei și Strada Lipscani.
 
În vremea comuniștilor pasajul era cunoscut sub denumirea ”Pasajul Bijuteria” după numele magazinului de pe Calea Victoriei.

Oricum l-ai parcurge, Pasajul  Macca Villacrosse te duce în același loc: Calea Victoriei. Adică spațiul care leagă toată istoria orașului precum firul unui șirag de mărgele ce străbate timpul nostru bucureștean.
 

+
-